"Medicul viitorului nu va da mai multe medicamente, ci mai curand va trata si preveni bolile prin nutritie "
Thomas Edison
Ideea de a trata subiectul alternativei folosirii produselor farmaceutice în diferite tulburări mintale vine din ceea ce am observat, în cadrul claselor de yoga la care predau, mai ales în acelea pe care le realizez cu studenții universitari, a unei situații, în opinia mea, îngrijorătoare: multi tineri sunt indrumati fara nicio problema spre folosirea medicamentelor psihiatrice pentru a trata neliniști, anxietăți sau chiar banale dureri de cap. Totul fără a avea o conștientizare reală a riscurilor la care sunt supusi atunci cand asuma in mod prelungit aceste medicamente, în primul rând cel al dependenței. Această situație, cred, este rezultatul lipsei efective de cunoaștere a contraindicațiilor în utilizarea diferitelor medicamente psihotrope, dar și de faptul că nu sunt dezvaluite individului care se adresează specialiștilor din domeniu, instrumente alternative cu ajutorul carora sa se poata aborda și rezolva diferite probleme. Tulburările pe care vreau sa le aduc in discutie in acest articol sunt cele mai des intalnite și care implică o mare parte a populației; ele se încadrează în categoria tulburărilor de anxietate (care include tulburări de anxietate generala, atacuri de panică, diverse fobii sociale, specifice, tulburări obsesiv-compulsive, tulburare acuta de stres). De exemplu, un studiu realizat in Italia arata ca tulburarile de anxietate împing șapte milioane și jumatate de italieni să fie consumatori obișnuiți de "anxiolitice”; pe lângă acestia, se pare că încă cinci milioane de oameni suferă de anxietate sau pur și simplu cred că suferă de aceasta. Conform psihologiei, se considera ca aceste tulburări provin din degenerarea unei reacții emoționale care face parte din fondul nostru emoțional genetic. De fapt, există o anxietate de tip de "fiziologic" care ar fi o stare psihică și fizică a ființei umane în raport cu vicisitudinile vieții; stare care este diferită ca manifestare de tulburările de anxietate adevarate. (De exemplu: atunci când o persoană este pusa in fata unei incercari, se va afla, în general, într-o stare de anxietate ușoară. Corpul și psihicul său sunt "orientate" spre evenimentul iminent, pentru a se pregăti sa-l rezolve în cel mai bun mod posibil. In acest caz, anxietatea "moderată" este de scurtă durată pare a fi un semn al adaptării individului la o situație de mediu care necesită răspunsuri satisfăcătoare. Creșterea atenției, a concentrarii, memoriei, a tensiunii musculare și a altor funcții psihofizice ( cum ar fi creșterea tensiunii arteriale, bataile inimii) este considerata un fel de "încărcătură energetică" care are drept scop trecerea testului. Totusi atunci când în alte situații această stare este continuă sau devine prea intensă, dimpotrivă, ea provoacă " căderea " funcțiilor descrise mai sus. Cu alte cuvinte, persoana poate să-și piardă memoria, concentrarea, să fie neatenta, să se simtă prea obosită și brusc "goală" din punct de vedere mental, astfel încât să nu poată să se adapteze în mod normal la viața de zi cu zi. Aceasta situatie face parte din domeniul tulburărilor ușoare de anxietate). Atacul de panică se caracterizează printr-o senzație bruscă și neașteptată de teroare și suferinta, în timpul căreia în câteva minute pot apărea simptome diferite, cum ar fi palpitații, transpirații, tremur, senzație de sufocare, durere sau disconfort la nivelul pieptului, greata sau senzații de disconfort abdominal, dezechilibru sau leșin; derealizare (senzație de irealitate) sau depersonalizare (detașat de sine insusi); teama de a pierde controlul sau de a innebuni, de a muri; frisoane sau bufeuri. Una dintre complicațiile posibile ale atacurilor de panică, mai ales atunci când se repeta, este că majoritatea oamenilor dezvoltă treptat o anxietate "anticipativă" (adică teama de noi episoade de panică) și, prin urmare, încearcă să evite situațiile care au fost asociate cu atacurile; apare si o anumită izolare .
Tratamentele adoptate de obicei includ:
Terapia cu medicamente: este folosită pe scară largă, de regulă este prescrisă pentru perioade scurte de timp, deoarece se dezvoltă fenomene de dependență, care îl determina pe individ să ia tot mai multe medicamente. Printre efectele secundare ale acestor medicamente se numără somnolența, creșterea în greutate, tulburări ale pielii, dureri de cap, impotență, amețeli, tulburari menstruale. În plus, în unele cazuri, întreruperea utilizării acestor medicamente poate, pe termen scurt sau lung, să reapară simptomele inițiale asociate cu cele noi, chiar și într-un mod amplificat. De obicei, terapia cu medicamente este însoțită de o psihoterapie cognitiv comportamentală care are drept scop corectarea comportamentelor disfuncționale prin tehnici practice (inclusiv tehnici de relaxare) și transformarea anumitor modele fixe de raționament considerate a fi cauza simptomelor.
Tulburarea de Anxietate Generalizată este în schimb caracterizată prin cel puțin șase luni de anxietate și griji necontrolate prezente în cea mai mare parte a zilei care afectează negativ somnul, starea de spirit și concentrarea, creează tensiune musculară și oboseală, tahicardie, amețeli, gură uscată, transpirație crescută, furnicături. Tratamentul este întotdeauna farmacologic cu anxiolitice asociate cu terapia cognitiv-comportamentală sau psihodinamică.
Conform învățăturii Yoga, diferitele disfuncții fizice, psihice și mentale cu care se confruntă ființa umană reflectă incapacitatea de a distribui în mod adecvat energia în diversele centre nervoase prezente în fiecare individ. Ipoteza de bază de la care plecam este aceea conform căreia aceste centre nervoase numite Chakre, reprezintă puncte de focalizare, de emisie și recepție a energiei ființei; în aceste puncte la nivelul bioenergetic, energia are o concentrație mai mare și din punct de vedere anatomic, nervii se unesc pentru a forma cele mai importante plexuri (cum ar fi cardiac, solar...).
Aceste centre au caracteristici specifice pe care individul le manifestă atunci când are o predominanță energetică în una sau mai multe dintre ele; ele reglementează și activitatea glandelor și a organelor care le corespund din punct de vedere anatomic (de exemplu, Anahata Chakra - centru plexocardic - controlează activitatea inimii, plămânilor etc. – corespunde starii de afectivitate elevata, iubire pură, altruism etc. ..) Conform acestei viziuni, tulburările de anxietate sunt expresia unui dezechilibru energetic la nivelul a trei Chakre: Muladhara, Manipura și Anahata.
Prima dintre aceste Chakre, Muladhara (situata la baza coloanei vertebrale) este în principal legata de instinctul de conservare, de preocuparea pentru supraviețuirea fizică, de cel mai material aspect al ființei; activarea sa dizarmonioasă este exprimată prin teama excesivă de a fi atacat, anihilat, de pierderea controlului. Făcând o paralelă cu clasificarea tulburărilor de anxietate, putem observa o asemănare între caracteristicile menționate anterior și unele dintre simptomele cum ar fi teama de a innebuni sau de a pierde controlul; senzația de dezechilibru, instabilitate, ameteli sau leșin; teama de a muri. Putem observa, de asemenea, cum anxietatea fata de prestatia profesională sau fobia socială, au o legatura cu planul material si implica tot o manifestare a dizarmoniei în Muladhara Chakra.
Dezechilibrul energetic se referă și la cel de-al treilea centru de forta, Manipura Chakra (situat la aproximativ doi cm sub buric), centru care controlează activitatea plexului solar, pe care îl găsim în principal legat de dinamismul fiintei, de pasiune, de control; activarea sa dizarmonioasă se exprimă printr-un comportament caracterizat de dinamicile dominare / supunere. În unele manifestări de anxietate, cum ar fi agorafobia, dinamicile psihologice care stau la baza tulburării se referă tocmai la conflictul dintre dependență și independență prezent în individ; în concluzie, tulburarea este adesea o modalitate pusă în aplicare pentru a avea control de sine și asupra celuilalt și chiar este o modalitate de a-l asupri in mod sadic pe celălalt (adesea partenerul ajunge la uzura și epuizare). Corelația poate continua între teama de a pierde controlul, tipic tulburărilor de anxietate și impulsivitatea și irascibilitatea inerente energiei excesive și necontrolate din Manipura Chakra. Ca simptome fizice ale anxietatii, rezultat al dezechilibrului energetic din Manipura, sunt greața, disconfortul abdominal, bufeuri etc.
Anahata Chakra (situat în centrul pieptului) controlează plexul cardiac și este legat de sentimente, afectivitate și empatie ale individului. Putem observa cum atacurile de panică apar adesea în situații de separare și abandon (de aceea, sunt de obicei explorate problemele legate de dependența subiectului); în plus, o manifestare tipică a dizarmoniei in Anahata este agitația psihică și fizică pe care o găsim în tulburările de anxietate, cum ar fi palpitațiile, senzația de sufocare, durere sau disconfort la nivelul pieptului.
Modalitatea cea mai indicata pentru a recrea echilibrul și de a armoniza energiile la nivelul Chakra-elor este reprezentată de sistemul Hatha Yoga: asanele permit de fapt fluidizarea energiilor în ființă și distribuirea lor in mod armonios; în cazul tulburărilor de anxietate, este necesar să se stabilească o practică zilnică și constantă in cadrul careia sa se prefere pozițiile (asana-ele) care activează cele trei chakra menționate mai sus. Prin practica yoga, pe lângă faptul că se acționează asupra simptomelor fizice și, prin urmare, asupra corpului, se lucrează și in plan mental și psihic; în acest fel este posibil să se ajunga la o crestere a autostimei, a încrederii în sine și a fortei interioare. Realizarea tehnicilor de relaxare (prezentă și în terapia comportamentală) și tehnicile de training autogen permit o relaxare a vaselor de sânge, o reducere a tensiunii musculare, un flux mai mare de sânge în aproape toate organele și o funcție respiratorie mai bună. În mod specific se recomandă realizarea tehnicii de relaxare Yoga Nidra (yoga sleep), o metodă yoghină care vă permite să intrați într-un somn yoghin special, fără vise, în care conștiința rămâne suspendată, dar hiper vigilentă și apare o relaxare profundă la nivel muscular, nervos și psihic. În timpul realizării acestei tehnici, conștiința intră în contact cu energiile benefice ale macrocosmosului care își rafineaza nivelul, iar ființa se confruntă cu o stare de plenitudine extraordinara.
Efectuarea unei respirații conștiente permite, dacă este practicata sistematic, menținerea unei stări de relaxare mentală și de calm; în special este indicat ca in momentele de criza (când respirația devine greoaie sau există senzația de "lipsă de aer") să se realizeze respirații profunde și abdominale. Practica meditației specifică activării centrilor de forta, Chakra, realizata cu ajutorul mantrelor, de către cel care a primit inițierea de la un Maestru, permite experimentarea și dobândirea atât a unei stări de detașare, cât și dezvoltarea unei perspective de analiză a problemelor și a situațiilor mai ampla, cu o stabilitate emoțională în consecință. Este, de asemenea, posibilă combinarea cu o terapie bazata pe plante medicinale, cum ar fi valeriana, menta, busuiocul, ashwaganda și hipericumul sau utilizarea florilor de Bach sau homeopatia; aceste tratamente nu au contraindicații sau efecte secundare și nu creeaza dependenta.
Oligoterapia (tratamentul cu minerale) recomanda pentru starea anxioasă tratamente cu mangan si cobalt. Poate să fie de ajutor cromoterapia folosind culorile albastru și galben, atât în îmbrăcăminte cât și ca formă de tratament cu lumina colorata; pranoterapia și terapia muzicală. De asemenea, este bine să folosiți idei forta cum ar fi "Sunt liniștit/ă, calm/ă și în pace cu mine însămi și cu tot ceea ce mă înconjoară", care fac posibilă dinamizarea subconștientului într-un mod pozitiv. Ideea va fi repetată de îndată ce te trezești și înainte de a adormi de 21 de ori; în timpul zilei, este bine să o folosiți pentru a controla fluctuațiile mentale; dinamizarea subconștientului se realizează și prin scrierea pe un bilet sau pe o foaie de hartie și păstrarea propoziției respective în locuri accesibile privirii noastre. Sa petreci timp în mijlocul naturii este o modalitate excelentă de a recrea un contact cu sine și de a restabili o stare interioară de liniște. De asemenea, trebuie luate în considerare alimentatia, evitând substanțe excitante cum ar fi cafeaua, ceaiul, ciocolata, coca-cola sau condimentele excitante, cum ar fi șofranul, piperul, curry.
Există un test "bioelectronic", pentru tratarea anxietății, neinvaziv, numit Vega test, prin care se pot identifica clasele de alimente (drojdia, lactate, cereale) care adesea favorizează reactivitatea anxioasă și, prin urmare, sunt eliminate din dieta. Nu în ultimul rând, ar fi bine să învățăm să ne iubim cu adevărat, să avem mai multă încredere în noi și să avem o viziune mai pozitivă asupra realității care ne înconjoară; să învățăm să lăsăm lucrurile să curgă fără a trăi în suferinta, să ne raportam la ceva Superior, care sa ne permita să experimentăm o stare de abandon activ și conștient fata de ceea ce viata ne rezerva.
Psihoterapeut Alessia Fratoni
Thomas Edison
Ideea de a trata subiectul alternativei folosirii produselor farmaceutice în diferite tulburări mintale vine din ceea ce am observat, în cadrul claselor de yoga la care predau, mai ales în acelea pe care le realizez cu studenții universitari, a unei situații, în opinia mea, îngrijorătoare: multi tineri sunt indrumati fara nicio problema spre folosirea medicamentelor psihiatrice pentru a trata neliniști, anxietăți sau chiar banale dureri de cap. Totul fără a avea o conștientizare reală a riscurilor la care sunt supusi atunci cand asuma in mod prelungit aceste medicamente, în primul rând cel al dependenței. Această situație, cred, este rezultatul lipsei efective de cunoaștere a contraindicațiilor în utilizarea diferitelor medicamente psihotrope, dar și de faptul că nu sunt dezvaluite individului care se adresează specialiștilor din domeniu, instrumente alternative cu ajutorul carora sa se poata aborda și rezolva diferite probleme. Tulburările pe care vreau sa le aduc in discutie in acest articol sunt cele mai des intalnite și care implică o mare parte a populației; ele se încadrează în categoria tulburărilor de anxietate (care include tulburări de anxietate generala, atacuri de panică, diverse fobii sociale, specifice, tulburări obsesiv-compulsive, tulburare acuta de stres). De exemplu, un studiu realizat in Italia arata ca tulburarile de anxietate împing șapte milioane și jumatate de italieni să fie consumatori obișnuiți de "anxiolitice”; pe lângă acestia, se pare că încă cinci milioane de oameni suferă de anxietate sau pur și simplu cred că suferă de aceasta. Conform psihologiei, se considera ca aceste tulburări provin din degenerarea unei reacții emoționale care face parte din fondul nostru emoțional genetic. De fapt, există o anxietate de tip de "fiziologic" care ar fi o stare psihică și fizică a ființei umane în raport cu vicisitudinile vieții; stare care este diferită ca manifestare de tulburările de anxietate adevarate. (De exemplu: atunci când o persoană este pusa in fata unei incercari, se va afla, în general, într-o stare de anxietate ușoară. Corpul și psihicul său sunt "orientate" spre evenimentul iminent, pentru a se pregăti sa-l rezolve în cel mai bun mod posibil. In acest caz, anxietatea "moderată" este de scurtă durată pare a fi un semn al adaptării individului la o situație de mediu care necesită răspunsuri satisfăcătoare. Creșterea atenției, a concentrarii, memoriei, a tensiunii musculare și a altor funcții psihofizice ( cum ar fi creșterea tensiunii arteriale, bataile inimii) este considerata un fel de "încărcătură energetică" care are drept scop trecerea testului. Totusi atunci când în alte situații această stare este continuă sau devine prea intensă, dimpotrivă, ea provoacă " căderea " funcțiilor descrise mai sus. Cu alte cuvinte, persoana poate să-și piardă memoria, concentrarea, să fie neatenta, să se simtă prea obosită și brusc "goală" din punct de vedere mental, astfel încât să nu poată să se adapteze în mod normal la viața de zi cu zi. Aceasta situatie face parte din domeniul tulburărilor ușoare de anxietate). Atacul de panică se caracterizează printr-o senzație bruscă și neașteptată de teroare și suferinta, în timpul căreia în câteva minute pot apărea simptome diferite, cum ar fi palpitații, transpirații, tremur, senzație de sufocare, durere sau disconfort la nivelul pieptului, greata sau senzații de disconfort abdominal, dezechilibru sau leșin; derealizare (senzație de irealitate) sau depersonalizare (detașat de sine insusi); teama de a pierde controlul sau de a innebuni, de a muri; frisoane sau bufeuri. Una dintre complicațiile posibile ale atacurilor de panică, mai ales atunci când se repeta, este că majoritatea oamenilor dezvoltă treptat o anxietate "anticipativă" (adică teama de noi episoade de panică) și, prin urmare, încearcă să evite situațiile care au fost asociate cu atacurile; apare si o anumită izolare .
Tratamentele adoptate de obicei includ:
Terapia cu medicamente: este folosită pe scară largă, de regulă este prescrisă pentru perioade scurte de timp, deoarece se dezvoltă fenomene de dependență, care îl determina pe individ să ia tot mai multe medicamente. Printre efectele secundare ale acestor medicamente se numără somnolența, creșterea în greutate, tulburări ale pielii, dureri de cap, impotență, amețeli, tulburari menstruale. În plus, în unele cazuri, întreruperea utilizării acestor medicamente poate, pe termen scurt sau lung, să reapară simptomele inițiale asociate cu cele noi, chiar și într-un mod amplificat. De obicei, terapia cu medicamente este însoțită de o psihoterapie cognitiv comportamentală care are drept scop corectarea comportamentelor disfuncționale prin tehnici practice (inclusiv tehnici de relaxare) și transformarea anumitor modele fixe de raționament considerate a fi cauza simptomelor.
Tulburarea de Anxietate Generalizată este în schimb caracterizată prin cel puțin șase luni de anxietate și griji necontrolate prezente în cea mai mare parte a zilei care afectează negativ somnul, starea de spirit și concentrarea, creează tensiune musculară și oboseală, tahicardie, amețeli, gură uscată, transpirație crescută, furnicături. Tratamentul este întotdeauna farmacologic cu anxiolitice asociate cu terapia cognitiv-comportamentală sau psihodinamică.
Conform învățăturii Yoga, diferitele disfuncții fizice, psihice și mentale cu care se confruntă ființa umană reflectă incapacitatea de a distribui în mod adecvat energia în diversele centre nervoase prezente în fiecare individ. Ipoteza de bază de la care plecam este aceea conform căreia aceste centre nervoase numite Chakre, reprezintă puncte de focalizare, de emisie și recepție a energiei ființei; în aceste puncte la nivelul bioenergetic, energia are o concentrație mai mare și din punct de vedere anatomic, nervii se unesc pentru a forma cele mai importante plexuri (cum ar fi cardiac, solar...).
Aceste centre au caracteristici specifice pe care individul le manifestă atunci când are o predominanță energetică în una sau mai multe dintre ele; ele reglementează și activitatea glandelor și a organelor care le corespund din punct de vedere anatomic (de exemplu, Anahata Chakra - centru plexocardic - controlează activitatea inimii, plămânilor etc. – corespunde starii de afectivitate elevata, iubire pură, altruism etc. ..) Conform acestei viziuni, tulburările de anxietate sunt expresia unui dezechilibru energetic la nivelul a trei Chakre: Muladhara, Manipura și Anahata.
Prima dintre aceste Chakre, Muladhara (situata la baza coloanei vertebrale) este în principal legata de instinctul de conservare, de preocuparea pentru supraviețuirea fizică, de cel mai material aspect al ființei; activarea sa dizarmonioasă este exprimată prin teama excesivă de a fi atacat, anihilat, de pierderea controlului. Făcând o paralelă cu clasificarea tulburărilor de anxietate, putem observa o asemănare între caracteristicile menționate anterior și unele dintre simptomele cum ar fi teama de a innebuni sau de a pierde controlul; senzația de dezechilibru, instabilitate, ameteli sau leșin; teama de a muri. Putem observa, de asemenea, cum anxietatea fata de prestatia profesională sau fobia socială, au o legatura cu planul material si implica tot o manifestare a dizarmoniei în Muladhara Chakra.
Dezechilibrul energetic se referă și la cel de-al treilea centru de forta, Manipura Chakra (situat la aproximativ doi cm sub buric), centru care controlează activitatea plexului solar, pe care îl găsim în principal legat de dinamismul fiintei, de pasiune, de control; activarea sa dizarmonioasă se exprimă printr-un comportament caracterizat de dinamicile dominare / supunere. În unele manifestări de anxietate, cum ar fi agorafobia, dinamicile psihologice care stau la baza tulburării se referă tocmai la conflictul dintre dependență și independență prezent în individ; în concluzie, tulburarea este adesea o modalitate pusă în aplicare pentru a avea control de sine și asupra celuilalt și chiar este o modalitate de a-l asupri in mod sadic pe celălalt (adesea partenerul ajunge la uzura și epuizare). Corelația poate continua între teama de a pierde controlul, tipic tulburărilor de anxietate și impulsivitatea și irascibilitatea inerente energiei excesive și necontrolate din Manipura Chakra. Ca simptome fizice ale anxietatii, rezultat al dezechilibrului energetic din Manipura, sunt greața, disconfortul abdominal, bufeuri etc.
Anahata Chakra (situat în centrul pieptului) controlează plexul cardiac și este legat de sentimente, afectivitate și empatie ale individului. Putem observa cum atacurile de panică apar adesea în situații de separare și abandon (de aceea, sunt de obicei explorate problemele legate de dependența subiectului); în plus, o manifestare tipică a dizarmoniei in Anahata este agitația psihică și fizică pe care o găsim în tulburările de anxietate, cum ar fi palpitațiile, senzația de sufocare, durere sau disconfort la nivelul pieptului.
Modalitatea cea mai indicata pentru a recrea echilibrul și de a armoniza energiile la nivelul Chakra-elor este reprezentată de sistemul Hatha Yoga: asanele permit de fapt fluidizarea energiilor în ființă și distribuirea lor in mod armonios; în cazul tulburărilor de anxietate, este necesar să se stabilească o practică zilnică și constantă in cadrul careia sa se prefere pozițiile (asana-ele) care activează cele trei chakra menționate mai sus. Prin practica yoga, pe lângă faptul că se acționează asupra simptomelor fizice și, prin urmare, asupra corpului, se lucrează și in plan mental și psihic; în acest fel este posibil să se ajunga la o crestere a autostimei, a încrederii în sine și a fortei interioare. Realizarea tehnicilor de relaxare (prezentă și în terapia comportamentală) și tehnicile de training autogen permit o relaxare a vaselor de sânge, o reducere a tensiunii musculare, un flux mai mare de sânge în aproape toate organele și o funcție respiratorie mai bună. În mod specific se recomandă realizarea tehnicii de relaxare Yoga Nidra (yoga sleep), o metodă yoghină care vă permite să intrați într-un somn yoghin special, fără vise, în care conștiința rămâne suspendată, dar hiper vigilentă și apare o relaxare profundă la nivel muscular, nervos și psihic. În timpul realizării acestei tehnici, conștiința intră în contact cu energiile benefice ale macrocosmosului care își rafineaza nivelul, iar ființa se confruntă cu o stare de plenitudine extraordinara.
Efectuarea unei respirații conștiente permite, dacă este practicata sistematic, menținerea unei stări de relaxare mentală și de calm; în special este indicat ca in momentele de criza (când respirația devine greoaie sau există senzația de "lipsă de aer") să se realizeze respirații profunde și abdominale. Practica meditației specifică activării centrilor de forta, Chakra, realizata cu ajutorul mantrelor, de către cel care a primit inițierea de la un Maestru, permite experimentarea și dobândirea atât a unei stări de detașare, cât și dezvoltarea unei perspective de analiză a problemelor și a situațiilor mai ampla, cu o stabilitate emoțională în consecință. Este, de asemenea, posibilă combinarea cu o terapie bazata pe plante medicinale, cum ar fi valeriana, menta, busuiocul, ashwaganda și hipericumul sau utilizarea florilor de Bach sau homeopatia; aceste tratamente nu au contraindicații sau efecte secundare și nu creeaza dependenta.
Oligoterapia (tratamentul cu minerale) recomanda pentru starea anxioasă tratamente cu mangan si cobalt. Poate să fie de ajutor cromoterapia folosind culorile albastru și galben, atât în îmbrăcăminte cât și ca formă de tratament cu lumina colorata; pranoterapia și terapia muzicală. De asemenea, este bine să folosiți idei forta cum ar fi "Sunt liniștit/ă, calm/ă și în pace cu mine însămi și cu tot ceea ce mă înconjoară", care fac posibilă dinamizarea subconștientului într-un mod pozitiv. Ideea va fi repetată de îndată ce te trezești și înainte de a adormi de 21 de ori; în timpul zilei, este bine să o folosiți pentru a controla fluctuațiile mentale; dinamizarea subconștientului se realizează și prin scrierea pe un bilet sau pe o foaie de hartie și păstrarea propoziției respective în locuri accesibile privirii noastre. Sa petreci timp în mijlocul naturii este o modalitate excelentă de a recrea un contact cu sine și de a restabili o stare interioară de liniște. De asemenea, trebuie luate în considerare alimentatia, evitând substanțe excitante cum ar fi cafeaua, ceaiul, ciocolata, coca-cola sau condimentele excitante, cum ar fi șofranul, piperul, curry.
Există un test "bioelectronic", pentru tratarea anxietății, neinvaziv, numit Vega test, prin care se pot identifica clasele de alimente (drojdia, lactate, cereale) care adesea favorizează reactivitatea anxioasă și, prin urmare, sunt eliminate din dieta. Nu în ultimul rând, ar fi bine să învățăm să ne iubim cu adevărat, să avem mai multă încredere în noi și să avem o viziune mai pozitivă asupra realității care ne înconjoară; să învățăm să lăsăm lucrurile să curgă fără a trăi în suferinta, să ne raportam la ceva Superior, care sa ne permita să experimentăm o stare de abandon activ și conștient fata de ceea ce viata ne rezerva.
Psihoterapeut Alessia Fratoni
