Mult timp, pentru occidentali, vegetarianismul a fost doar o chestiune de convingere sau sensibilitate. Astăzi însă, numeroase date medicale și științifice confirmă corectitudinea și beneficiile acestui mod de viață.
Haideti să ne uităm câteva date statistice. Pe Pământ trăiesc 1,28 miliarde de bovine și oi. Aceste animale ocupă 24% din terenul arabil al planetei noastre. Oamenii ard miliarde de hectare de păduri tropicale pentru a crește vite în așa-numitele "industrii- hamburger". Pentru fiecare burger este nevoie de 6 metri pătrați de păduri tropicale. Animalele consumă între 30% și 40% din cerealele de pe planetă. Comerțul cu bovine este colosal: 40 de miliarde de dolari doar în Statele Unite, unde în fiecare an sunt vândute 6,7 miliarde de hamburgeri. Cifrele sunt pur și simplu halucinante: pentru a se hrăni, consumatorii de carne folosesc de 10 ori mai multă apă și teren arabil decât vegetarienii. Apoi, trebuie să ținem cont și de faptul că alimentația bazată pe consumul de carne provoacă nenumărate probleme de sănătate.
În țările occidentale carnea consituie una dintre principalele cauze ale cancerului, ale bolilor degenerative și ale deficiențelor imunitare. 55% din producția de antibiotice din SUA este destinată animalelor de fermă. Consumul de carne înseamnă, prin urmare, a fi supus în mod constant acțiunii medicamentelor care au fost injectate în animale. În Statele Unite, cea mai frecventă cauză a decesului este infarctul miocardic, care afectează o persoană la fiecare 25 de secunde! Pentru un american de rând, riscul unui atac de cord este de 50%, pentru un american vegetarian acest risc este redus la doar 15%, în timp ce pentru un american care nu consumă nici carne, nici alte produse animale, riscul este de doar 4% . Foarte puține persoane știu că problemele legate de colesterol provin dintr-o dietă pe bază de carne; colesterolul nu există în legume. Colesterolul și grăsimile saturate sunt aduse în organism din carne, produse lactate și ouă. Conform studiilor realizate de Academia Națională de Științe din Statele Unite, starea de sănătate a vegetarienilor din multe populații ale lumii este, în general, excelentă. Majoritatea sportivilor care se antreneaza la nivel agonistic e vegetariană și multe studii au arătat că performanța fizică este mai bună la persoanele care nu consumă carne. 90% din animalele crescute pentru carne provin din fermele industriale, care sunt adevărate lagare pentru animale. La nivel ecologic și energetic, "civilizația bovină" reprezintă o catastrofă autentică. Oamenii au devenit niște animale înnebunite, intoxicate de consumul bulimic de carne.
În Occident, tot mai mulți cercetători au devenit conștienți de necesitatea unei schimbări urgente a obiceiurilor noastre alimentare. Printre aceștia, numeroși autori (cum ar fi: Jeremy Rifkin - "Dincolo de hamburger", Dr. Gabriel Cousens - "Hrana spirituală", John Robbins - "Să ne hrănim fără suferință", Harvey Diamond - "Dieta Plus"), propun un stil de viață nou, plin de respect pentru organismul nostru și pentru cel al planetei care ne susține. Ei explică mai ales faptul -foarte important- că, reducând cu doar 10% consumul de carne în țările occidentale, s-ar putea nu doar învinge anumite boli tipice civilizației noastre, ci s-ar obține și resursele necesare pentru hrănirea celor 60 de milioane de ființe umane care mor de foame anual. Această reducere ar opri dispariția pădurilor tropicale - cauzată, în mare parte, de defrișările provocate de creșterea animalelor în stil industrial. Să ne amintim că pentru fiecare hamburger sunt necesari 6 metri pătrați de pădure tropicală! O ușoară modificare a obiceiurilor alimentare va fi suficientă pentru a întări echilibrul ecologic. Consumul de carne este unul dintre pilonii societății occidentale materialiste moderne care concepe omul ca un "monarh absolut", liber să dispună de animale după bunul plac. În lumea modernă, animalul este sclavul omului. Dar toate tradițiile spirituale ale tuturor civilizațiilor afirmă că legea divină este "să nu ucizi". Ordinea universală prevede pentru om rolul de frate mai mare al animalelor. Când el își uită rolul de păstor și devine măcelar, legea vieții îl învață că prin însămânțarea morții și a suferinței în jurul său, el va obține întotdeauna moarte și suferință. Desigur, într-un viitor nu prea îndepărtat, ideea de a mânca în principal carne va fi privită la fel cum este privit astăzi canibalismul: o practică care trebuie îngropată în muzeul ororilor trecutului.
Să invățăm să ne hrănim în mod conștient
Anatomia umană ne învață că omul nu este făcut pentru a consuma carne (în ceea ce privește acest subiect, se poate consulta și cartea lui Swami Sri Yukteswar - "Știința sacră"). Corpul uman este conceput pentru a funcționa cel mai bine cu proteine vegetale. El poate suporta doar ocazional puțină carne, în cazul în care organele excretorii funcționează bine, dar suprasolicitarea frecventă cu produse de origine animală care apare la majoritatea locuitorilor țărilor bogate, cauzează o slăbire a sistemului imunitar care deschide ușa "bolilor civilizației moderne". Să ne uităm la cât este de ciudată situația societăților moderne în care se cheltuiesc miliarde de euro pentru a găsi un medicament chimic care să distrugă virusul SIDA, fără a se pune vreodată problema rolului obiceiurilor alimentare în distrugerea sistemului imunitar! De la Pasteur încoace, s-a crezut că toate problemele noastre sunt cauzate de viruși și bacterii. Omul a declarat război celor din urmă. Dar, în ciuda armelor științei, pacea nu va domni prea curând. Dimpotrivă, aceasta pare să se îndepărteze din ce în ce mai mult. "Războinicii" științei au preluat puterea; ei strigă "înainte"! fără să-și dea seama că medicamentele lor au devenit unul dintre cele mai mari flageluri ale societății noastre! Războiul împotriva bolilor se întoarce împotriva omului care a devenit victimă a propriei sale științe. Intoxicat de prea multă carne, lapte, brânză și alte alimente de origine animală, se simte obosit și greoi. Apoi, pentru a se stimula, consumă alcool, cafea, tutun, zahăr, sare cristalizată și tot felul de medicamente, agravând astfel intoxicația propriului corp. Îngrijorat, el aleargă apoi la medic. Dacă ajumge la un medic clasic materialist, acesta îi va da un diagnostic care va demonstra boala organismului și îi va prescrie medicamente chimice. Dacă bietul nostru pacient intoxicat va consulta un medic conștient de problemele vremurilor, acesta din urmă îi va explica faptul că pacientul este responsabil pentru toate problemele sale, din cauza faptului că ignoră nevoile reale ale corpului său și el va spune că este absolut necesar ca pacientul să învețe să-și administreze singur propria stare de sănătate, în special printr-o dietă vegetală, vie și variată. Mâncând peste măsură, occidentalul se sinucide în mod lent și, odată cu sinuciderea, infometează și planeta. Acest medic ar putea spune pacientului: "Stați într-un restaurant cu o friptură in farfurie. Imaginați-vă apoi că în restaurant se află încă 20 de persoane care țin în mână o farfurie goală. Apoi, deveniți conștient de următorul fapt: cantitatea de cereale necesară pentru a produce carnea pe care o aveți în farfurie ar fi făcut posibilă umplerea farfuriei fiecăruia dintre acești oameni flămânzi." Astfel, pacientul nu va mai rămâne pasiv, în ipostaza unui simplu consumator de medicamente și tratamente medicale, ci se va trezi la o nouă viață liberă și, susținut de educatorul său medical, va învăța să lase armonia și sănătatea să domnească atât în viața sa, cât și împrejurul său. Ca o ultimă reflecție, ar trebui să ne gândim la următoarele: pentru a hrăni animalele care vor fi apoi ucise și mâncate, omul ucide populații întregi de ființe umane prin înfometarea pe care acestea o vor suferi, pentru că hrana care le-ar fi permis să nu moară de foame este dată animalelor. Animale care sunt apoi ucise de oameni și care, la rândul lor, devin cauza morții pentru omul care le ucide. Halucinant, dar adevărat!
În concluzie, aș dori să vă atrag atenția asupra unor substanțe prezente în carnea animalelor ucise, care ajung apoi în farfuriile consumatorilor. În afară de diferite medicamente, conservanți, coloranți etc. care sunt injectate în carne pentru a o "conserva", trebuie să știți că există câteva substanțe prezente în carne - în special două - al căror nume ar trebui să vă facă să vă gândiți la ceea ce mâncați: putrescină și cadaverină! De asemenea, trebuie considerat faptul că geniile planetei și, în general, marii lideri, oameni faimoși erau vegetarieni! Numele lor sunt celebre pentru mai multe motive, dar toate au ceva în comun: sunt sau au fost vegetarieni: Carl Lewis, Pitagora, Socrate, Platon, Saffo, Leonardo da Vinci, Voltaire, Albert Einstein, Sfântul Francisc de Assisi, Gandhi, Claudia Cardinale, Richard Gere, Dustin Hoffman, Paul Newman, Robert Redford, Sophie Marceau, Surya Bonali, Ivan Lendl, Melanie Griffith, Nathalie Baye, Kim Basinger, Montaigne, Lamartine, Carlos Santana, Sting, Tina Turner, Whitney Houston, Phil Collins, Joan Baez, Bob Dylan, Beatles, Thomas Edison, Benjamin Franklin, Regina Sofia a Spaniei, Prințul Aga Khan, Marguerite Yourcenar, Zoroastro, Yehudi Menuhin ... .. și lista poate continua cu numele dvs., în momentul în care pe care alegeți viața ...
Mărturii:
Umberto Veronesi (fost Ministru al Sănătății în Guvernul Italian și director al institutului de oncologie): "O cruzime pentru animale și pentru noi înșine."
"Sunt vegetarian de când am început să aleg, iar alegerea mea este o alegere de iubire, filosofie și știință. De iubire pentru animale și pentru viață în toate formele sale, mai ales atunci când este neajutorată și nu își poate afirma nevoia disperată de a supraviețui. Nicio existență nu este mică, niciuna nu este nesemnificativă. Mâncarea este o formă de sărbătorire a vieții, și nu o negare a vieții altor ființe vii, pentru că acestea sunt considerate "inferioare". Nu există diferențe biologice între animale. De ce atunci gândul de a ne mânca propriul câine ne îngrozeste, dar la fiecare Paște masacrăm sute de mii de miei pentru ospăț ? Filozofia vegetarianismului este non-violența și violența la care sunt supuse animalele de sacrificare este brutală și crudă. Practica de sacrificare este apoi un ritual respingător: animalul este amețit și apoi tăiat, astfel încât moartea să se producă prin sângerare, iar carnea să aibă o culoare mai deschisă. Pentru mine renunțarea la carne este, de asemenea, o formă de solidarietate și responsabilitate socială. Într-o lume înfometată, consumul de carne este o mare risipă: dacă peste 820 de milioane de oameni suferă de foame, aceasta se datorează și faptului că majoritatea terenurilor arabile sunt rezervate furajelor pentru animalele de carne. Produsele agricole din întreaga lume ar putea fi suficiente pentru a hrăni pe toată lumea, dacă nu ar fi folosite în mare măsură pentru a hrăni animalele de fermă. Să nu mai vorbim de faptul că un consum excesiv de carne este dăunător sănătății. Așa-numitele "boli ale bunăstării" (diabetul non-insulino-dependent, arteroscleroza, obezitatea) afectează pe cei care abuzează de mese abundente și bogate în grăsimi animale, în timp ce este demonstrat că o dietă bogată în legume ne protejează și ne ajută să ne menținem starea de bine timp îndelungat. Sunt convins, științific vorbind, că vegetarianismul este o alegere nu numai oportună, ci și obligatorie. Pentru a hrăni o populație în continuă creștere, vom fi constrânși să devenim vegetarieni, revenind de fapt la natura noastră de origine. În termeni evolutivi, omul provine din maimuță: corpul nostru este programat tocmai pentru consumul de fructe, legume și leguminoase, iar metabolismul nostru este asemănător cu cel al urangutanului care se hrănește cu cereale și legume. O dietă fără carne nu ne va slăbi, ci ne va armoniza cu echilibrul natural perfect al planetei noastre."
Ettore Livini: "O friptura de carne de vită poluează mai mult decât un SUV: iată de ce schimbarea dietei ne-ar putea oferi un viitor mai bun".
"O zi de salată pe săptămână pentru a salva planeta. În epoca schimbarii climatice, a efectului de seră, și a Polului Nord care se topește ca o înghețată în canicula din august, Paul McCartney reia vechea cruciadă a alegerii vegetariene . Odată era o chestiune de religie (asa cum este pentru cei 150 de milioane de hinduși care nu mănâncă carne) sau de modă. Astăzi, spune el, problema este alta: aceea de a garanta un viitor omenirii. Cum? Luandu-ne rămas bun de la friptură. Chiar și ONU o cere - a proclamat fostul cantaret, care de ani de zile a ales un regim alimentar "verde", - dacă vrem să luptăm împotriva schimbărilor climatice, trebuie să mâncăm mai puțină carne. E ca un obicei pe care să-l avem, cum ar fi de a merge la sala de sport și în plus, facem bine întregului glob. Statisticile și rezultatele economice nu sunt singura stea polară care conduce armata în creștere (în special în rândul adolescenților) a vegetarianilor. Utopia rezistă în continuare. "Cum ar fi pământul dacă nimeni nu ar mânca carne? Prima imagine care îmi vine în minte este cea a unei planete fără conflicte", spune Carmen Somaschi, președinta Asociației vegetariene italiene. Make love not war, așa cum se spunea pe vremea hipiotilor."
Franco Battiato: "O alegere de viață care ajută corpul și mintea."
"Nu sunt tipul care oferă sfaturi altora. Personal, sunt convins că este mai bine să nu mănânci carne și pește, dar nu mă simt în stare să dau sfaturi într-un domeniu atât de delicat. Sunt vegetarian convins de ani de zile, nici măcar nu-mi aduc aminte de cât timp. De mic copil am refuzat carnea, chiar nu îmi plăcea . Apoi tradițiile și-au spus cuvântul și mirosul de pește prăjit a ajuns să trezească simțurile. Mai târziu, după zece ani de fanatism macrobiotic, treptat, în timp, a fi vegetarian a devenit o necesitate existențială. Nu mă mai pot hrăni cu ceva care este aproape de sensibilitatea umană."
Vegetarieni în lume:
• India : 180 milioane de indivizi
• Statele Unite: 7 milioane de indivizi
• Germania: 6 milioane de indivizi
• Marea Britanie: 5 milioane de indivizi
• Italia: 2.9 milioane de indivizi
• Franța: 1.3 milioane de indivizi
• Spania: 1.3 milioane de indivizi
Cât poluează ...
o friptură:
20.000 de litri de apă consumată pentru a produce un kilogram de carne.
18% emisii de dioxid de carbon produse de fermă.
40% (70% în SUA) de cereale cultivate în lume absorbite de fermă.
o salată:
200 de litri de apă consumată pentru a produce un kilogram de salată.
1 hectar de teren are un randament de proteine de 12 ori mai mare decât aceeași suprafață cultivată pentru hrana animalelor.
3 milioane de hectare de teren (jumătate dintre cele cultivate în prezent) ar permite autonomia vegetariană pentru Marea Britanie.
Alimentele și efectul de seră, procentul contribuției la gazele cu efect de seră din ciclul de producție:
18% produse lactate
30% carne roșie
10% pui și pește.
Haideti să ne uităm câteva date statistice. Pe Pământ trăiesc 1,28 miliarde de bovine și oi. Aceste animale ocupă 24% din terenul arabil al planetei noastre. Oamenii ard miliarde de hectare de păduri tropicale pentru a crește vite în așa-numitele "industrii- hamburger". Pentru fiecare burger este nevoie de 6 metri pătrați de păduri tropicale. Animalele consumă între 30% și 40% din cerealele de pe planetă. Comerțul cu bovine este colosal: 40 de miliarde de dolari doar în Statele Unite, unde în fiecare an sunt vândute 6,7 miliarde de hamburgeri. Cifrele sunt pur și simplu halucinante: pentru a se hrăni, consumatorii de carne folosesc de 10 ori mai multă apă și teren arabil decât vegetarienii. Apoi, trebuie să ținem cont și de faptul că alimentația bazată pe consumul de carne provoacă nenumărate probleme de sănătate.
În țările occidentale carnea consituie una dintre principalele cauze ale cancerului, ale bolilor degenerative și ale deficiențelor imunitare. 55% din producția de antibiotice din SUA este destinată animalelor de fermă. Consumul de carne înseamnă, prin urmare, a fi supus în mod constant acțiunii medicamentelor care au fost injectate în animale. În Statele Unite, cea mai frecventă cauză a decesului este infarctul miocardic, care afectează o persoană la fiecare 25 de secunde! Pentru un american de rând, riscul unui atac de cord este de 50%, pentru un american vegetarian acest risc este redus la doar 15%, în timp ce pentru un american care nu consumă nici carne, nici alte produse animale, riscul este de doar 4% . Foarte puține persoane știu că problemele legate de colesterol provin dintr-o dietă pe bază de carne; colesterolul nu există în legume. Colesterolul și grăsimile saturate sunt aduse în organism din carne, produse lactate și ouă. Conform studiilor realizate de Academia Națională de Științe din Statele Unite, starea de sănătate a vegetarienilor din multe populații ale lumii este, în general, excelentă. Majoritatea sportivilor care se antreneaza la nivel agonistic e vegetariană și multe studii au arătat că performanța fizică este mai bună la persoanele care nu consumă carne. 90% din animalele crescute pentru carne provin din fermele industriale, care sunt adevărate lagare pentru animale. La nivel ecologic și energetic, "civilizația bovină" reprezintă o catastrofă autentică. Oamenii au devenit niște animale înnebunite, intoxicate de consumul bulimic de carne.
În Occident, tot mai mulți cercetători au devenit conștienți de necesitatea unei schimbări urgente a obiceiurilor noastre alimentare. Printre aceștia, numeroși autori (cum ar fi: Jeremy Rifkin - "Dincolo de hamburger", Dr. Gabriel Cousens - "Hrana spirituală", John Robbins - "Să ne hrănim fără suferință", Harvey Diamond - "Dieta Plus"), propun un stil de viață nou, plin de respect pentru organismul nostru și pentru cel al planetei care ne susține. Ei explică mai ales faptul -foarte important- că, reducând cu doar 10% consumul de carne în țările occidentale, s-ar putea nu doar învinge anumite boli tipice civilizației noastre, ci s-ar obține și resursele necesare pentru hrănirea celor 60 de milioane de ființe umane care mor de foame anual. Această reducere ar opri dispariția pădurilor tropicale - cauzată, în mare parte, de defrișările provocate de creșterea animalelor în stil industrial. Să ne amintim că pentru fiecare hamburger sunt necesari 6 metri pătrați de pădure tropicală! O ușoară modificare a obiceiurilor alimentare va fi suficientă pentru a întări echilibrul ecologic. Consumul de carne este unul dintre pilonii societății occidentale materialiste moderne care concepe omul ca un "monarh absolut", liber să dispună de animale după bunul plac. În lumea modernă, animalul este sclavul omului. Dar toate tradițiile spirituale ale tuturor civilizațiilor afirmă că legea divină este "să nu ucizi". Ordinea universală prevede pentru om rolul de frate mai mare al animalelor. Când el își uită rolul de păstor și devine măcelar, legea vieții îl învață că prin însămânțarea morții și a suferinței în jurul său, el va obține întotdeauna moarte și suferință. Desigur, într-un viitor nu prea îndepărtat, ideea de a mânca în principal carne va fi privită la fel cum este privit astăzi canibalismul: o practică care trebuie îngropată în muzeul ororilor trecutului.
Să invățăm să ne hrănim în mod conștient
Anatomia umană ne învață că omul nu este făcut pentru a consuma carne (în ceea ce privește acest subiect, se poate consulta și cartea lui Swami Sri Yukteswar - "Știința sacră"). Corpul uman este conceput pentru a funcționa cel mai bine cu proteine vegetale. El poate suporta doar ocazional puțină carne, în cazul în care organele excretorii funcționează bine, dar suprasolicitarea frecventă cu produse de origine animală care apare la majoritatea locuitorilor țărilor bogate, cauzează o slăbire a sistemului imunitar care deschide ușa "bolilor civilizației moderne". Să ne uităm la cât este de ciudată situația societăților moderne în care se cheltuiesc miliarde de euro pentru a găsi un medicament chimic care să distrugă virusul SIDA, fără a se pune vreodată problema rolului obiceiurilor alimentare în distrugerea sistemului imunitar! De la Pasteur încoace, s-a crezut că toate problemele noastre sunt cauzate de viruși și bacterii. Omul a declarat război celor din urmă. Dar, în ciuda armelor științei, pacea nu va domni prea curând. Dimpotrivă, aceasta pare să se îndepărteze din ce în ce mai mult. "Războinicii" științei au preluat puterea; ei strigă "înainte"! fără să-și dea seama că medicamentele lor au devenit unul dintre cele mai mari flageluri ale societății noastre! Războiul împotriva bolilor se întoarce împotriva omului care a devenit victimă a propriei sale științe. Intoxicat de prea multă carne, lapte, brânză și alte alimente de origine animală, se simte obosit și greoi. Apoi, pentru a se stimula, consumă alcool, cafea, tutun, zahăr, sare cristalizată și tot felul de medicamente, agravând astfel intoxicația propriului corp. Îngrijorat, el aleargă apoi la medic. Dacă ajumge la un medic clasic materialist, acesta îi va da un diagnostic care va demonstra boala organismului și îi va prescrie medicamente chimice. Dacă bietul nostru pacient intoxicat va consulta un medic conștient de problemele vremurilor, acesta din urmă îi va explica faptul că pacientul este responsabil pentru toate problemele sale, din cauza faptului că ignoră nevoile reale ale corpului său și el va spune că este absolut necesar ca pacientul să învețe să-și administreze singur propria stare de sănătate, în special printr-o dietă vegetală, vie și variată. Mâncând peste măsură, occidentalul se sinucide în mod lent și, odată cu sinuciderea, infometează și planeta. Acest medic ar putea spune pacientului: "Stați într-un restaurant cu o friptură in farfurie. Imaginați-vă apoi că în restaurant se află încă 20 de persoane care țin în mână o farfurie goală. Apoi, deveniți conștient de următorul fapt: cantitatea de cereale necesară pentru a produce carnea pe care o aveți în farfurie ar fi făcut posibilă umplerea farfuriei fiecăruia dintre acești oameni flămânzi." Astfel, pacientul nu va mai rămâne pasiv, în ipostaza unui simplu consumator de medicamente și tratamente medicale, ci se va trezi la o nouă viață liberă și, susținut de educatorul său medical, va învăța să lase armonia și sănătatea să domnească atât în viața sa, cât și împrejurul său. Ca o ultimă reflecție, ar trebui să ne gândim la următoarele: pentru a hrăni animalele care vor fi apoi ucise și mâncate, omul ucide populații întregi de ființe umane prin înfometarea pe care acestea o vor suferi, pentru că hrana care le-ar fi permis să nu moară de foame este dată animalelor. Animale care sunt apoi ucise de oameni și care, la rândul lor, devin cauza morții pentru omul care le ucide. Halucinant, dar adevărat!
În concluzie, aș dori să vă atrag atenția asupra unor substanțe prezente în carnea animalelor ucise, care ajung apoi în farfuriile consumatorilor. În afară de diferite medicamente, conservanți, coloranți etc. care sunt injectate în carne pentru a o "conserva", trebuie să știți că există câteva substanțe prezente în carne - în special două - al căror nume ar trebui să vă facă să vă gândiți la ceea ce mâncați: putrescină și cadaverină! De asemenea, trebuie considerat faptul că geniile planetei și, în general, marii lideri, oameni faimoși erau vegetarieni! Numele lor sunt celebre pentru mai multe motive, dar toate au ceva în comun: sunt sau au fost vegetarieni: Carl Lewis, Pitagora, Socrate, Platon, Saffo, Leonardo da Vinci, Voltaire, Albert Einstein, Sfântul Francisc de Assisi, Gandhi, Claudia Cardinale, Richard Gere, Dustin Hoffman, Paul Newman, Robert Redford, Sophie Marceau, Surya Bonali, Ivan Lendl, Melanie Griffith, Nathalie Baye, Kim Basinger, Montaigne, Lamartine, Carlos Santana, Sting, Tina Turner, Whitney Houston, Phil Collins, Joan Baez, Bob Dylan, Beatles, Thomas Edison, Benjamin Franklin, Regina Sofia a Spaniei, Prințul Aga Khan, Marguerite Yourcenar, Zoroastro, Yehudi Menuhin ... .. și lista poate continua cu numele dvs., în momentul în care pe care alegeți viața ...
Mărturii:
Umberto Veronesi (fost Ministru al Sănătății în Guvernul Italian și director al institutului de oncologie): "O cruzime pentru animale și pentru noi înșine."
"Sunt vegetarian de când am început să aleg, iar alegerea mea este o alegere de iubire, filosofie și știință. De iubire pentru animale și pentru viață în toate formele sale, mai ales atunci când este neajutorată și nu își poate afirma nevoia disperată de a supraviețui. Nicio existență nu este mică, niciuna nu este nesemnificativă. Mâncarea este o formă de sărbătorire a vieții, și nu o negare a vieții altor ființe vii, pentru că acestea sunt considerate "inferioare". Nu există diferențe biologice între animale. De ce atunci gândul de a ne mânca propriul câine ne îngrozeste, dar la fiecare Paște masacrăm sute de mii de miei pentru ospăț ? Filozofia vegetarianismului este non-violența și violența la care sunt supuse animalele de sacrificare este brutală și crudă. Practica de sacrificare este apoi un ritual respingător: animalul este amețit și apoi tăiat, astfel încât moartea să se producă prin sângerare, iar carnea să aibă o culoare mai deschisă. Pentru mine renunțarea la carne este, de asemenea, o formă de solidarietate și responsabilitate socială. Într-o lume înfometată, consumul de carne este o mare risipă: dacă peste 820 de milioane de oameni suferă de foame, aceasta se datorează și faptului că majoritatea terenurilor arabile sunt rezervate furajelor pentru animalele de carne. Produsele agricole din întreaga lume ar putea fi suficiente pentru a hrăni pe toată lumea, dacă nu ar fi folosite în mare măsură pentru a hrăni animalele de fermă. Să nu mai vorbim de faptul că un consum excesiv de carne este dăunător sănătății. Așa-numitele "boli ale bunăstării" (diabetul non-insulino-dependent, arteroscleroza, obezitatea) afectează pe cei care abuzează de mese abundente și bogate în grăsimi animale, în timp ce este demonstrat că o dietă bogată în legume ne protejează și ne ajută să ne menținem starea de bine timp îndelungat. Sunt convins, științific vorbind, că vegetarianismul este o alegere nu numai oportună, ci și obligatorie. Pentru a hrăni o populație în continuă creștere, vom fi constrânși să devenim vegetarieni, revenind de fapt la natura noastră de origine. În termeni evolutivi, omul provine din maimuță: corpul nostru este programat tocmai pentru consumul de fructe, legume și leguminoase, iar metabolismul nostru este asemănător cu cel al urangutanului care se hrănește cu cereale și legume. O dietă fără carne nu ne va slăbi, ci ne va armoniza cu echilibrul natural perfect al planetei noastre."
Ettore Livini: "O friptura de carne de vită poluează mai mult decât un SUV: iată de ce schimbarea dietei ne-ar putea oferi un viitor mai bun".
"O zi de salată pe săptămână pentru a salva planeta. În epoca schimbarii climatice, a efectului de seră, și a Polului Nord care se topește ca o înghețată în canicula din august, Paul McCartney reia vechea cruciadă a alegerii vegetariene . Odată era o chestiune de religie (asa cum este pentru cei 150 de milioane de hinduși care nu mănâncă carne) sau de modă. Astăzi, spune el, problema este alta: aceea de a garanta un viitor omenirii. Cum? Luandu-ne rămas bun de la friptură. Chiar și ONU o cere - a proclamat fostul cantaret, care de ani de zile a ales un regim alimentar "verde", - dacă vrem să luptăm împotriva schimbărilor climatice, trebuie să mâncăm mai puțină carne. E ca un obicei pe care să-l avem, cum ar fi de a merge la sala de sport și în plus, facem bine întregului glob. Statisticile și rezultatele economice nu sunt singura stea polară care conduce armata în creștere (în special în rândul adolescenților) a vegetarianilor. Utopia rezistă în continuare. "Cum ar fi pământul dacă nimeni nu ar mânca carne? Prima imagine care îmi vine în minte este cea a unei planete fără conflicte", spune Carmen Somaschi, președinta Asociației vegetariene italiene. Make love not war, așa cum se spunea pe vremea hipiotilor."
Franco Battiato: "O alegere de viață care ajută corpul și mintea."
"Nu sunt tipul care oferă sfaturi altora. Personal, sunt convins că este mai bine să nu mănânci carne și pește, dar nu mă simt în stare să dau sfaturi într-un domeniu atât de delicat. Sunt vegetarian convins de ani de zile, nici măcar nu-mi aduc aminte de cât timp. De mic copil am refuzat carnea, chiar nu îmi plăcea . Apoi tradițiile și-au spus cuvântul și mirosul de pește prăjit a ajuns să trezească simțurile. Mai târziu, după zece ani de fanatism macrobiotic, treptat, în timp, a fi vegetarian a devenit o necesitate existențială. Nu mă mai pot hrăni cu ceva care este aproape de sensibilitatea umană."
Vegetarieni în lume:
• India : 180 milioane de indivizi
• Statele Unite: 7 milioane de indivizi
• Germania: 6 milioane de indivizi
• Marea Britanie: 5 milioane de indivizi
• Italia: 2.9 milioane de indivizi
• Franța: 1.3 milioane de indivizi
• Spania: 1.3 milioane de indivizi
Cât poluează ...
o friptură:
20.000 de litri de apă consumată pentru a produce un kilogram de carne.
18% emisii de dioxid de carbon produse de fermă.
40% (70% în SUA) de cereale cultivate în lume absorbite de fermă.
o salată:
200 de litri de apă consumată pentru a produce un kilogram de salată.
1 hectar de teren are un randament de proteine de 12 ori mai mare decât aceeași suprafață cultivată pentru hrana animalelor.
3 milioane de hectare de teren (jumătate dintre cele cultivate în prezent) ar permite autonomia vegetariană pentru Marea Britanie.
Alimentele și efectul de seră, procentul contribuției la gazele cu efect de seră din ciclul de producție:
18% produse lactate
30% carne roșie
10% pui și pește.
