Alcoolul etilic sau etanolul, care se găseste de obicei în băuturile utilizate frecvent, este o substanță derivată din fermentația zaharurilor conținute în fructe (vin) sau amidonul di cereale (bere) sau tuberculi. Alcoolul, chiar dacă are aproximativ 7 Kcalorii pe gram, nu este un nutrient (cum ar fi proteinele, carbohidrații sau grăsimile alimentare), consumul său nu este util organismului sau funcțiilor sale, iar aportul său energetic este aproape total pierdut sub formă de căldură. Mai mult decât atât, este o substanță toxică, potențial cancerigenă și cu capacitatea de a induce o dependență mai mare față de cele mai cunoscute substanțe sau medicamente ilegale. Este cu siguranță o sursă de deteriorare directă a celulelor multor organe, dintre care cele mai vulnerabile sunt ficatul și sistemul nervos central.
METABOLISMUL ALCOOLULUI
Alcoolul este absorbit la nivelul stomacului și de prima parte a intestinului, trece în sânge și ajunge la ficat, unde este metabolizat datorită unei enzime specifice: alcool dehidrogenază. Până când tot alcoolul nu a fost metabolizat, acesta continuă să circule răspândindu-se în diferite organe. Ficatul îndepărtează 90% -98% din alcoolul ingerat, restul de 2-10% este eliminat prin urină, fecale, respirație, lapte matern, lacrimi, transpirație. Toxinele sub formă de metaboliți rămân în interiorul diferitelor aparate și organe ale corpului, distrugându-le iremediabil. Prin urmare, corpul unei persoane care consumă în mod obișnuit alcool este un organism minat.
DEPENDENȚA DE ALCOOL
Alcoolul produce mai întâi un mecanism de dependență fizică și ulterioară psihologică. Primul este reprezentat de dependență sau toleranță, al doilea de dorința de a bea alcool pentru a trăi stări care sunt definite ca "plăcute", datorită acțiunii induse de alcool asupra sistemului nervos central. Consumul obișnuit de băuturi alcoolice, cum ar fi celebrul "pahar de vin la masă", declanșează, fără a fi conștient de acesta, un mecanism de dependență sau de toleranță, astfel încât cel care bea să poată crește treptat dozele fără a realiza. Această adaptare progresivă a organismului la efectele substanței, se datorează unei creșteri a capacității ficatului de a metaboliza alcoolul și la o rezistență mai mare a creierului la efectele sale psihoactive. Toleranța se dezvoltă de-a lungul anilor, de aceea, mulți oameni cresc consumul de băuturi alcoolice aproape fără să realizeze, otrăvind inexorabil corpul și devenind în mod involuntar alcoolici cronici. În același timp, se predisun la un cadru de dependență psihologică. Alcoolul are efecte depresive asupra sistemului nervos, deci se comportă ca un anxiolitic. Dacă acțiunea sedativă a alcoolului eșuează dintr-o dată, organismul rămâne confuz și apare un dezechilibru care are ca rezultat apariția așa-numitelor "simptome de sevraj”, caracterizate prin agitație și iritabilitate, până la cele mai grave cazuri de "delirium tremes“. Cei care experimentează aceste simptome simt, de asemenea, o dorință profundă de a bea alcool doar pentru a ocoli senzațiile neplăcute asociate cu abstinența.
DAUNE ORGANICE PROVOCATE DE ALCOOL
Alcoolul este o otravă și nu există doze zilnice de sănătate recomandate. Chiar dacă, recent, unele studii au identificat tanin într-un pahar de vin roșu cu un posibil rol de protecție a sistemului cardio-circulator, aceasta nu înseamnă că a consuma vin sau alte băuturi alcoolice este sănătos. Daunele organice induse de alcool au loc la orice nivel pe scara “alcohol consumer“ .
EFECTELE ALCOOLULUI ASUPRA CREIERULUI: dificultăți motorii, dificultăți de vorbire, timpi de reacție lenți, tulburări de memorie. Unele dintre aceste deficite sunt deja detectabile după unul sau două pahare și se rezolvă după întreruperea consumului de alcool. Cu toate acestea, la unele persoane care beau mult și de o lungă perioadă de timp, astfel de deficite pot persista chiar și odată ce se ajunge la abstinență. În plus, aceștia riscă să dezvolte modificări grave și permanente ale creierului, din cauza unei precare stări de sănătate generală sau a unei boli grave de ficat cauzată de alcool, precum sindromul Wernicke-Korsakoff (WKS) legat de o deficiență cronică de tiamină (sau vit.B1), frecventă la alcoolici din cauza unei nutriții generale slabe.
EFECTELE ALCOOLULUI ASUPRA FICATULUI: steatoza hepatică care poate evolua într-o hepatită alcoolică. Aceasta, la rândul ei, poate determina debutul cirozei hepatice, care, de cele mai multe ori, precede o encefalopatie hepatică. Encefalopatia hepatică poate provoca modificări ale somnului, ale stării de spirit și personalității, afecțiuni psihiatrice, cum ar fi anxietatea și depresia, efecte severe la nivel cognitiv și, în cazuri grave, se poate ajunge la comă potențial mortală.
ALTE DAUNE INDUSE DE ALCOOL:
• Avitaminoza, atât datorită consumului redus de legume și fructe proaspete, cât și datorită faptului că alcoolul blochează absorbția diferitelor vitamine;
• Malnutriție;
• Inflamația diferitelor zone ale tractului digestiv: esofagită, gastrită, pancreatită;
• Boala cardiacă alcoolică (dilatarea cavităților cardiace, insuficiență cardiacă);
• Modificări ale sexualității (pierderea libidoului, infertilitate, impotență);
• Tumori ale tractului digestiv (cavitatea bucală, esofag).
Consumul de alcool trebuie evitat complet, iar cei care justifică consumul în favoarea unei acțiuni protective a sistemului cardiovascular, trebuie să se confrunte cu un studiu recent publicat în BMJ (British Medical Journal), realizat de cercetătorii de la Școala de Medicină Perelman din Universitatea Pennsylvania, care îi contrazice utilitatea și subliniază nocivitatea lui.
În plus, pentru consumatorii pasionați de alcool, merită să amintim câteva aspecte evidențiate de ministerul sănătății:
1. Nu este adevărat că alcoolul ajută digestia. Dimpotrivă, acesta o încetinește și produce hipersecreție gastrică cu golirea alterată a stomacului;
2. Nu este adevărat că vinul face sânge bun. Consumul de alcool poate fi responsabil pentru diferite forme de anemie și creșterea grăsimilor în sânge;
3. Nu este adevărat că băuturile alcoolice taie setea. Ci deshidratează: consumul de alcool cere o cantitate mai mare de apă pentru a fi metabolizat, deoarece cauzează blocarea hormonului antidiuretic, prin urmare te face să urinezi mai mult și crește senzația de sete;
4. Nu este complet adevărat că alcoolul ne încălzește. În realitate, vasodilatația de care este responsabil, produce doar o senzație instantanee și înșelătoare de căldură la suprafață, care, după puțin timp, duce la o ulterioară răcire a corpului și care, într-un mediu neîncălzit, crește riscul de degerături;
5. Nu este adevărat că alcoolul ajută la recuperarea de la un șoc.
Dimpotrivă, provocând vasodilatație periferică, provoacă o scădere a aportului de sânge la organele interne și mai ales la creier;
1. Nu este adevărat că alcoolul dă putere. Fiind un sedativ, produce doar o scădere a senzației de oboseală și durere. În plus, doar o parte din caloriile furnizate de alcool pot fi folosite pentru munca musculară;
2. Nu este adevărat că alcoolul iți dă siguranță. Este o idee comună că alcoolul este un excitant, dar din punct de vedere farmacologic, el este un puternic depresiv al sistemului nervos central. Acționează asupra acelei părți a creierului care controlează comportamentul, determinând dezinhibarea și scăderea percepției riscului și a simțirii durerii;
3. Nu este adevărat că berea face lapte. În realitate, femeia nu are nevoie de bere pentru a produce lapte, ci numai de lichide: apă, sucuri de fructe și alimente nutritive. Alcoolul pe care il bea o femeie trece în laptele matern și este preluat de copil. Câteodată, dacă nu știi cum să renunți la un pahar de vin la masă atunci când ești singur sau în companie, trebuie să te gândești, la ce nivel al scării “alcohol consumer“ ești.
Dr. H.Di Vitantonio
METABOLISMUL ALCOOLULUI
Alcoolul este absorbit la nivelul stomacului și de prima parte a intestinului, trece în sânge și ajunge la ficat, unde este metabolizat datorită unei enzime specifice: alcool dehidrogenază. Până când tot alcoolul nu a fost metabolizat, acesta continuă să circule răspândindu-se în diferite organe. Ficatul îndepărtează 90% -98% din alcoolul ingerat, restul de 2-10% este eliminat prin urină, fecale, respirație, lapte matern, lacrimi, transpirație. Toxinele sub formă de metaboliți rămân în interiorul diferitelor aparate și organe ale corpului, distrugându-le iremediabil. Prin urmare, corpul unei persoane care consumă în mod obișnuit alcool este un organism minat.
DEPENDENȚA DE ALCOOL
Alcoolul produce mai întâi un mecanism de dependență fizică și ulterioară psihologică. Primul este reprezentat de dependență sau toleranță, al doilea de dorința de a bea alcool pentru a trăi stări care sunt definite ca "plăcute", datorită acțiunii induse de alcool asupra sistemului nervos central. Consumul obișnuit de băuturi alcoolice, cum ar fi celebrul "pahar de vin la masă", declanșează, fără a fi conștient de acesta, un mecanism de dependență sau de toleranță, astfel încât cel care bea să poată crește treptat dozele fără a realiza. Această adaptare progresivă a organismului la efectele substanței, se datorează unei creșteri a capacității ficatului de a metaboliza alcoolul și la o rezistență mai mare a creierului la efectele sale psihoactive. Toleranța se dezvoltă de-a lungul anilor, de aceea, mulți oameni cresc consumul de băuturi alcoolice aproape fără să realizeze, otrăvind inexorabil corpul și devenind în mod involuntar alcoolici cronici. În același timp, se predisun la un cadru de dependență psihologică. Alcoolul are efecte depresive asupra sistemului nervos, deci se comportă ca un anxiolitic. Dacă acțiunea sedativă a alcoolului eșuează dintr-o dată, organismul rămâne confuz și apare un dezechilibru care are ca rezultat apariția așa-numitelor "simptome de sevraj”, caracterizate prin agitație și iritabilitate, până la cele mai grave cazuri de "delirium tremes“. Cei care experimentează aceste simptome simt, de asemenea, o dorință profundă de a bea alcool doar pentru a ocoli senzațiile neplăcute asociate cu abstinența.
DAUNE ORGANICE PROVOCATE DE ALCOOL
Alcoolul este o otravă și nu există doze zilnice de sănătate recomandate. Chiar dacă, recent, unele studii au identificat tanin într-un pahar de vin roșu cu un posibil rol de protecție a sistemului cardio-circulator, aceasta nu înseamnă că a consuma vin sau alte băuturi alcoolice este sănătos. Daunele organice induse de alcool au loc la orice nivel pe scara “alcohol consumer“ .
EFECTELE ALCOOLULUI ASUPRA CREIERULUI: dificultăți motorii, dificultăți de vorbire, timpi de reacție lenți, tulburări de memorie. Unele dintre aceste deficite sunt deja detectabile după unul sau două pahare și se rezolvă după întreruperea consumului de alcool. Cu toate acestea, la unele persoane care beau mult și de o lungă perioadă de timp, astfel de deficite pot persista chiar și odată ce se ajunge la abstinență. În plus, aceștia riscă să dezvolte modificări grave și permanente ale creierului, din cauza unei precare stări de sănătate generală sau a unei boli grave de ficat cauzată de alcool, precum sindromul Wernicke-Korsakoff (WKS) legat de o deficiență cronică de tiamină (sau vit.B1), frecventă la alcoolici din cauza unei nutriții generale slabe.
EFECTELE ALCOOLULUI ASUPRA FICATULUI: steatoza hepatică care poate evolua într-o hepatită alcoolică. Aceasta, la rândul ei, poate determina debutul cirozei hepatice, care, de cele mai multe ori, precede o encefalopatie hepatică. Encefalopatia hepatică poate provoca modificări ale somnului, ale stării de spirit și personalității, afecțiuni psihiatrice, cum ar fi anxietatea și depresia, efecte severe la nivel cognitiv și, în cazuri grave, se poate ajunge la comă potențial mortală.
ALTE DAUNE INDUSE DE ALCOOL:
• Avitaminoza, atât datorită consumului redus de legume și fructe proaspete, cât și datorită faptului că alcoolul blochează absorbția diferitelor vitamine;
• Malnutriție;
• Inflamația diferitelor zone ale tractului digestiv: esofagită, gastrită, pancreatită;
• Boala cardiacă alcoolică (dilatarea cavităților cardiace, insuficiență cardiacă);
• Modificări ale sexualității (pierderea libidoului, infertilitate, impotență);
• Tumori ale tractului digestiv (cavitatea bucală, esofag).
Consumul de alcool trebuie evitat complet, iar cei care justifică consumul în favoarea unei acțiuni protective a sistemului cardiovascular, trebuie să se confrunte cu un studiu recent publicat în BMJ (British Medical Journal), realizat de cercetătorii de la Școala de Medicină Perelman din Universitatea Pennsylvania, care îi contrazice utilitatea și subliniază nocivitatea lui.
În plus, pentru consumatorii pasionați de alcool, merită să amintim câteva aspecte evidențiate de ministerul sănătății:
1. Nu este adevărat că alcoolul ajută digestia. Dimpotrivă, acesta o încetinește și produce hipersecreție gastrică cu golirea alterată a stomacului;
2. Nu este adevărat că vinul face sânge bun. Consumul de alcool poate fi responsabil pentru diferite forme de anemie și creșterea grăsimilor în sânge;
3. Nu este adevărat că băuturile alcoolice taie setea. Ci deshidratează: consumul de alcool cere o cantitate mai mare de apă pentru a fi metabolizat, deoarece cauzează blocarea hormonului antidiuretic, prin urmare te face să urinezi mai mult și crește senzația de sete;
4. Nu este complet adevărat că alcoolul ne încălzește. În realitate, vasodilatația de care este responsabil, produce doar o senzație instantanee și înșelătoare de căldură la suprafață, care, după puțin timp, duce la o ulterioară răcire a corpului și care, într-un mediu neîncălzit, crește riscul de degerături;
5. Nu este adevărat că alcoolul ajută la recuperarea de la un șoc.
Dimpotrivă, provocând vasodilatație periferică, provoacă o scădere a aportului de sânge la organele interne și mai ales la creier;
1. Nu este adevărat că alcoolul dă putere. Fiind un sedativ, produce doar o scădere a senzației de oboseală și durere. În plus, doar o parte din caloriile furnizate de alcool pot fi folosite pentru munca musculară;
2. Nu este adevărat că alcoolul iți dă siguranță. Este o idee comună că alcoolul este un excitant, dar din punct de vedere farmacologic, el este un puternic depresiv al sistemului nervos central. Acționează asupra acelei părți a creierului care controlează comportamentul, determinând dezinhibarea și scăderea percepției riscului și a simțirii durerii;
3. Nu este adevărat că berea face lapte. În realitate, femeia nu are nevoie de bere pentru a produce lapte, ci numai de lichide: apă, sucuri de fructe și alimente nutritive. Alcoolul pe care il bea o femeie trece în laptele matern și este preluat de copil. Câteodată, dacă nu știi cum să renunți la un pahar de vin la masă atunci când ești singur sau în companie, trebuie să te gândești, la ce nivel al scării “alcohol consumer“ ești.
Dr. H.Di Vitantonio
