Societatea moderna a dezvoltat in ultimele decenii o tendinta marcanta catre tulburari mintale si psihice. Tot mai multe persoane sustin ca se confrunta des cu stari de anxietate, de panica, frici incontrolabile si depresii. Acest lucru este normal daca luam in considerare evolutia societatii din ultimele decenii, marile schimbari in ceea ce priveste morala si etica, absenta aproape totala a punctelor de referinta care candva generau siguranta si liniste interioara. Democratia prost inteleasa, prost aplicata si prost gestionata, duce, in final, la unele rezultate profund nocive pentru sănătatea psihofizica a individului si pentru bunul mers al societatii. Printre tulburarile psihice des intalnite in ultimii ani gasim anxietatea si depresia. Din pacate, aproape toate persoanele s-au confruntat, cel puțin o data în viață, cu stări de anxietate.
Anxietatea este o tulburare care are la baza de cele mai multe ori, la fel ca multe altele, o distorsiune cognitiva alimentata de o traire a incertitudinii legata de viitor. Anxietatea este o emotie de baza care genereaza in interiorul persoanei anumite resurse psihice si fizice, cateodata utile si alta data inutile. Granita dintre anxietatea sanatoasa si cea patologica este de multe ori foarte subtila si dificil de trasat, aceasta fiind legata de propria perceptie si de modul in care interactionam cu lumea inconjuratoare si cu noi insine. Cert este faptul ca anxietatea este caracterizata de stari sfasietoare de frica, agitatie si incertitudine care inrautatesc considerabil calitatea vietii celui care o traieste.
Pentru a reusi sa abordam corect anxietatea, este necesar sa cunoastem bine modul de functionare al acesteia. Mai intai trebuie facuta o distinctie clara intre anxietatea normala, care in multe cazuri este utila, si anxietatea excesiva, generatoare de suferinta. Anxietatea normala, utila este cea care ne pune in garda fata de prezenta unui viitor pericol, cea care ne motiveaza in atingerea anumitor obiective si cea care ne trezeste la realitate si ne antreneaza pe calea dezvoltarii personale. Anxietatea excesiva este cea care, din cauza distorsiunii perceptiei asupra realitatii, ne face sa consideram anumite evenimente ca fiind tragice, insuportabile, potential distructive, fata de care nu exista cale de scapare. De cele mai multe ori este vorba de trairea unei mari frici, fata de un potential pericol care s-ar putea concretiza.
Persoana care traieste anxietatea se simte singura in acea situatie specifica si se percepe pe sine diferita fata de ceilalti, in sens negativ. Aceasta persoana foloseste des fraze si cuvinte care evidentiaza aceasta separare a sa de restul lumii, gen: situatia mea este mai speciala, ceea ce simt eu este diferit si mult mai intens fata de ceea ce traiesc ceilalti, voi nu intelegeti cum ma simt eu, numai eu pot sa duc aceasta greutate insuportabila, numai eu stiu ce am pe suflet, etc. Aici, trebuie sa tinem cont de faptul ca, de cele mai multe ori, toate aceste ganduri referitoare la acele pericole exista doar in mintea persoanei respective. Realitatea ne spune ca nu exista persoana care sa fie total lipsita de griji, singura diferenta fiind data de interpretarea pe care fiecare persoana o atribuie acestor griji. Oamenii traiesc o realitate sociala si familiala care este, de cele mai multe ori, complexa si dificil de gestionat deoarece mijloacele pentru a o gestiona sunt ignorate sau lipsesc cu desavarsire. Problema este atunci cand grijile devin permanente si nu mai exista nicio forma de control asupra gandurilor distructive care devin dominante si terorizeaza persoana care le are.
Exemple de distorsiuni cognitive ale persoanelor care sufera de tulburari de anxietate
- Catastrofizarea: “nu o sa reusesc niciodata sa vorbesc in fata atator persoane, mai mult ca sigur o sa ma fac de rusine”.
- Personalizarea: te invinovatesti de tot: “mi-am luat o zi de concediu; toata compania si-a incetinit productia din cauza mea”.
- Invinovatirea: “este vina mea ca exista foame in lume deoarece mananc prea mult”, “este vina mea ca partenerul m-a lasat deoarece nu am fost in stare sa intuiesc ca soacra mea ar fi cazut pe scari”.
- Rationamentul emotional: esti convins ca realitatea este reflexia starii tale emotionale: “simt ca sunt antipatic, in consecinta sunt sigur ca le sunt antipatic tuturor”.
- Gandirea in alb si negru: pentru tine nu exista nuante, exista doar extreme: “daca aceasta persoana nu ma iubeste inseamna ca nu merit sa fiu iubit”.
- Negarea aspectelor pozitive: “am reusit, dar bineinteles nu datorita mie, am avut doar noroc”.
- Suprageneralizarea: “nu a mancat supa, inseamna ca nu ii place supa, asadar nu o sa ii mai gatesc”, “acest mar este stricat, nu o sa mai cumpar mere”, “fata aceea nu mi-a raspuns la salut, femeile ma urasc”.
- Citirea gandurilor: crezi ca stii ceea ce gandesc ceilalti: “oricum stiu ca nu ii sunt draga”, “nu zice nimic, mai mult ca sigur se gandeste la alta/altul si ma uraste”.
- Prezicerea viitorului: crezi ca stii ce se va intampla in viitor: “oricum stiu ca nu o sa-mi raspunda la telefon”, “la ora aceea sigur nu mai gasesc paine la magazin”, “nici macar nu o sa se uite la mine”.
- Etichetarea: esti convins ca ai anumite probleme si te cataloghezi pornind de la aceste convingeri: “sunt un dezastru”, “sunt neimportant”, “sunt un falit”, etc.
- Desconsiderare de sine: “cine sunt eu ca sa imi acorde atentie?”, “de ce ar trebui sa ma angajeze tocmai pe mine?”, “nu exista nimic care ar putea sa ii placa la mine”.
Simptomele tulburarii de anxietate pot fi clasificate in patru categorii: cognitive, emotionale, comportamentale, fiziologice.
Simptome cognitive
- Capacitate de concentrare redusa
- Constiinta de sine redusa
- Confuzie mintala
- Stari de vid mintal
- Vigilenta scazuta
- Alterarea perceptiei aupra realitatii
- Tendinta catre exagerare
- Absenta obiectivitatii
- Interpretarea distorsionata a realitatii
- Negare
Simptome emotionale
- Nerabdare
- Iritabilitate
- Teama nejustificata
- Stari permanente de frica fata de factorii externi
- Teroare generalizata, care apare din nimic
- Stari de lesin
- Oboseala emotionala
- Atasament morbid
Simptome comportamentale
- Inhibitii
- Hiperactivitate
- Dificultate in exprimare
- Plans
- Tremur
- Tendinta de a se ascunde, de a sta in umbra
- Fuga de responsabilitate
- Graba
- Relatii tensionate cu cei din jur
- Abuz de medicamente, droguri, alcool, TV, PC, telefon
- Viata sexuala nesatisfacatoare sau absenta
Simptome fiziologice
- Insomnie
- Agitatie
- Transpiratie
- Senzatie de nod in gat
- Palpitatii
- Dificultati respiratorii, respiratie scurta
- Presiune in zona toracelui
- Pierderea apetitului
- Greata
- Stari de voma
- Crampe abdominale
- Ameteala
- Dureri de cap
- Maini amortite
- Reflexe hiper sau hipo tensionate
- Constipatie
- Tensiune musculara
- Anorgasmie
Ce putem face?
Principala capcana in care se cade in cazul anxietatii este aceea de a crede ca oceanul de ganduri care invadeaza constant ecranul mintii nu poate sa fie oprit in niciun fel. Aceasta convingere este, in mod evident, falsa! Trebuie tinut cont de faptul ca s-a ajuns in acest punct in care se traieste tulburarea de anxietate dupa o perioada mai mult sau mai putin lunga de timp in care nu a existat niciun fel de control constient asupra propriilor ganduri. Situatia poate fi remediata printr-un antrenament constant, focalizat si de durata. Tinem cont, deci, ca rezultatul nu apare imediat, ci dupa o anumita perioada de timp dedicata antrenamentului pentru imbunatatirea pripriei conditii. Trebuie considerat faptul ca n (in) spatele tuturor acestor ganduri generatoare de anxietate se gasesc, de cele mai multe ori, convingeri adanc inradacinate in subconstient. Aceste convingeri ne pot aparea ca fiind indreptatite deoarece sunt des legate de ideea de supravietuire, in felul acesta isi justifica existenta. Consecinta acestui mod de a vedea lucrurile este aceea ca tu consideri grijile tale ca fiind juste, chiar daca sunt daunatoare pentru sanatate, si nu vei face nimic pentru a restabili echilibrul in viata ta. Daca, in schimb, reusesti sa intelegi ca grijile excesive si indarjite nu te vor ajuta sa iti rezolvi problemele, atunci exista posibilitatea sa iti reiei viata in propriile maini si sa restabilesti un echilibru. Ajunse aici, multe persoane spera in existenta unui soi de pastila magica, care sa le elibereze instantaneu si pentru totdeauna, de trairile anxiogene. In realitate, trebuie sa ne amintim, asa cum mentionam mai sus, ca exista si o parte de anxietate benefica. Asadar, o abordare mai corecta este aceea in care urmarim sa diminuam considerabil nivelul grijilor si sa utilizam anumite metode si tehnici psihologice sau yoghine pentru gestionarea a ceea ce ramane.
Metode de gestionare si control al anxietatii
Constientizarea
Fa-ti o obisnuinta din a-ti constientiza gandurile, emotiile, comportamentele. La inceput acest lucru poate parea dificil de facut in mod constant, asadar, poti alege sa o faci in anumite momente ale zilei, pentru a-ti obisnui mintea cu acest exercitiu. In acele perioade ale zilei pe care le-ai stabilit pentru a face aceasta, pur si simplu incearca sa observi in ce directie iti merge mintea, la ce anume te gandesti si noteaza pe un caiet tot ceea ce iti trece prin minte. Apoi, separa gandurile constructive de cele destructive. Urmareste sa le observi dinamica, cand apar, cat dureaza, cum se dezvolta si se ramifica, cand/daca dispar. Analizeaza apoi in mod obiectiv gandurile negative si pe cele distructive si urmareste sa intelegi daca exista motive reale de ingrijorare sau daca ingrijorarea isi are originile doar in speculatiile mentale. Acest exercitiu iti va permite sa maresti capacitatea de control asupra gandurilor si sa revii cu picioarele pe pamant.
Pentru a incadra situatia intr-un mod obiectiv intreaba-te:
- Care este originea acestei griji?
- Care sunt argumentele reale (nu cele imaginare) pe care se bazeaza aceasta preocupare?
- Ce sanse sunt ca ceea ce gandesc sa nu fie adevarat?
- Am analizat personal situatia astfel incat sa am certitudinea matematica ca aceasta este asa cum o gandesc?
- Ce anume ma sperie cu adevarat in aceasta situatie? Cate posibilitati reale exista ca aceasta sa se intample?
- Sunt in stare sa gasesc si alte perspective din care sa privesc aceasta situatie? Sunt dispus sa cer ajutor altora in acest sens?
- Care este utilitatea acestei preocupari?
- Daca ar fi vorba de o alta persoana, ce sfat i-as da?
- Sunt in stare sa gasesc cel putin doua modalitati constructive pentru a iesi din aceasta situatie?
Ulterior, poti adopta o abordare de tipul: daca o problema poate fi rezolvata, atunci nu exista niciun motiv de ingrijorare: daca problema nu poate fi rezolvata, atunci nu merita sa te ingrijorezi. Acest lucru inseamna, intr-un anumit fel, sa separi problemele care pot fi rezolvate de cele care nu pot fi rezolvate si sa gasesti modalitati alternative pentru a rezolva problemele ce pot fi rezolvate. Pentru problemele ce nu pot fi rezolvate, incearca sa ceri ajutor sau, pur si simplu, lasa-le in urma ta. Viata va continua si daca nu vei fi rezolvat tot ceea ce iti trece prin cap.
La modul fundamental, in ceea ce priveste aceasta tulburare, totul este legat de nevoia de control absolut asupra vietii, de nevoia de predictibilitate. Daca reusesti sa intelegi ca viata in sine este total inpredicitibila si ca ideea de control absolut asupra vietii este una lipsita de sens, abia atunci vei reusi sa te relaxezi si sa ai o viziune mult mai acceptabila fata de diferitele evenimente existentiale. Pentru a face aceasta este necesar sa incepi sa constientizezi care iti sunt asteptarile si sa intelegi care dinte acestea pot fi modificate si in ce directie. Poti avea asteptari pozitive sau negative, ca rezultat. Daca asteptarile negative se materializeaza, o minte distructiva va vedea in aceasta materializare o validare a propriilor motivatii. Asadar solutia cea mai indicata o poti gasi in redimensionarea asteptarilor pe care le ai, lasand si un spatiu deschis incertitudinii. In acest fel vei putea sa gestionezi mai bine nevoia ta inconstienta de siguranta si de control.
Hatha Yoga
Sistemul Hatha Yoga permite gandului sa se mute de la nivelul ideilor abstracte la nivelul corpului fizic, material. Acest lucru va creea o intrerupere in fluxul necontenit al gandurilor care generau anxietate, reducand efectele acesteia. In acelasi timp, sistemul Hatha Yoga, actioneaza simultan asupra sistemului muscular, osos, limfatic, sangvin, asupra glandelor, organelor, schimband chimia intregului organism, implicit pe cea a creierului. Acest lucru va schimba modul de perceptie si de gandire. De asemenea practica sistemului Hatha Yoga stimuleaza producerea de endorfine care genereaza o stare de bine si de implinire, echilibreaza apetitul, temperatura corpului si ritmul somnului. Toate aceste lucruri vor face astfel incat mintea sa fie mai deschisa catre aspectele benefice ale vietii.
Activitatile sportive
Activitatile sportive genereaza o stare de tonus la nivel psiho-fizic si ii permite mintii sa se focalizeze pe ceva concret. In acelasi timp, in timpul activitatilor sportive se echilibreaza functionarea glandelor si acest lucru duce la imbunatatirea functionarii intregului complex minte - corp.
Tehnicile de relaxare
Tehnicile de relaxare profunda, mai ales cele din practica Yoga, au foarte multe efecte benefice printre care mentionam: generarea unei conexiuni armonioase intre corp, minte si psihic, programarea sistemului neurovegetativ in sensul regenerarii acestuia, oprirea / incetinirea secretiei de hormoni ai stresului, diminuarea ritmului cardiac. Toate aceste lucruri favorizeaza aparitia unei stari de calm mintal si de liniste interioara. Este indicat ca practica relaxarii sa fie una constanta, zilnica, cu o abordare graduala, progresiva care sa integreze toate partile corpului.
Meditatia
Prin practica constanta a meditatiei se modifica structura cerebrala si se echilibreaza activitatea celor doua emisfere. Practica zilnica a meditatiei stimuleaza activitatea cortexului prefrontal stang de care depind trairile afective pozitive cum ar fi bucuria, fericirea, veselia, implinirea. De asemenea, practica meditatiei faciliteaza crearea unei minti tonice, stabile, increzatoare, focalizate, expansive. Prin intermediul practicii meditatiei sistemul nervos central se echilibreaza si se linisteste generand sanatate in intregul organism.
Poti medita asupra starii de imobilitate a corpului fizic, asupra vastitatii cerului, asupra culorii albastre a cerului, asupra soarelui, etc.
Controlul constient al respiratiei
S-a observat ca persoanele care sufera de tulburari de anxietate au o respiratie de tip scurt si rapid. Aceste persoane isi folosesc doar partea superoara a plamanilor pentru a respira, in timp ce partea inferioara este aproape nemiscata. Un astfel de mod defectuos de a respira va duce la un dezechilibru respirator si chimic care va influenta modul de functionare al mintii. In acest caz tendinta va fi aceea de a folosi predominant mintea de suprafata, superficiala.
Pentru a reechilibra aceasta situatie, intinde-te la sol, cu fata in sus, relaxeaza-te profund si complet, apoi inspira profund si lent pe nas ducand aerul in zona inferioara a abdomenului. Tine aerul in zona inferioara a abdomenului timp de patru secunde, apoi expira lent pe gura. Asigura-te ca expiratia sa dureze aproximativ dublu fata de inspiratie. Poti face acest simplu exercitiu si in pozitia sezand. Aminteste-ti, aerul trebuie dirijat catre partea inferioara a abdomenului, trebuie sa simti zona de sub buric cum se umfla atunci cand inspiri.
Minfulness - starea constanta de constienta
La modul fundamental, este vorba de a-ti antrena mintea sa fie in aici si acum. Acest lucru inseamna sa nu ii permiti mintii sa construiasca “castele de nisip” si pentru a reusi trebuie sa o focalizezi constant asupra a ceva ce se desfasoara in momentul prezent. Lucrul acesta iti permite sa inveti sa privesti viata exact asa cum este, fara sa adaugi nimic prin intemediul imaginatiei. Chiar daca in ultimul timp se vorbeste mult de mindfulness, sunt cu adevarat putine acele persoane care si-au dezvoltat aceasta capacitate de focalizare a mintii asupra momentului prezent. Pentru a o face te poti antrena concentrandu-te asupra actului respirator. Pur si simplu aseaza-te, relaxeaza-te si observa cum se desfasoara propria-ti respiratie, fara sa ii modifici in niciun fel ritmul. Respiratia este ceva ce se desfasoara spontan in momentul prezent, astfel, daca te concentrezi asupra ei, mintea va fi adusa in momentul prezent. Aminteste-ti ca anxietatea este legata, de cele mai multe ori, de anumite ganduri orientate catre viitor, asadar daca iti aduci mintea in momentul prezent nivelul de anxietate se diminueaza.
Psihoterapia
Psihoterapia iti permite sa verbalizezi ganduri si emotii in prezenta unei persoane specializata in igiena mentala. Spre diferenta de un prieten sau de un membru al familiei, psihoterapeutul are la dispozitie o serie de mijloace pe care ti le poate oferi pentru a te ajuta sa exprimi mai bine ceea ce simti si pentru a gasi calea potrivita care sa te conduca la seninatate. De asemenea, acesta stie cum sa te ghideze pe aceasta cale fara sa te judece sau sa te invinovateasca de ceva. Mai mult decat atat, in prezenta sa te poti simti intr-o totala siguranta, inteles si acceptat, iar aceste lucruri te vor ajuta sa intri mai usor in profunzimile tale pentru a te intelege si pentru a te ierta.
Muzicoterapia
Muzicoterapia este terapia prin intemediul sunetelor si este utilizata tot mai des in diferite situatii, inclusiv in psihoterapie. Folosind sunetele potrivite, frecventele potrivite, anumite parti ale creierului vor vibra si se vor activa recreand un echilibru profund la nivel cerebral. Daca nu ai niciun fel de notiuni despre muzicoterapie, pentru a gestiona anxietatea poti asculta pur si simplu anumite piese din muzica clasica printre care: Moonlight Sonata - Beethoven, Nocturne Op.9 - F. Chopin, Spring Waltz - F. Chopin, Romance - F. Chopin, Air - J.S. Bach, Mission - Ennio Morricone, Adagio - T. Albinoni.
Hipnoza
Terapia prin hipnoza ii permite persoanei sa depaseasca barierele impuse de mintea constienta si sa analizeze mai bine zonele “obscure”, dupa care sa isi reprogrameze subconstientul in directia atingerii obiectivelor pe care si le propune.
Este important ca hipnoterapeutul sa fie unul foarte bine pregatit si sa fi lucrat suficient asupra sa, deoarece in aceasta practica, datorita deschiderii majore care se realizeaza prin relaxare si transa hipnotica, exista posibilitatea unui schimb de informatii la nivel inconstient intre terapeut si client. Cu alte cuvinte, terapeutul trebuie sa fie o persoana profund echilibrata si cu o mare putere de control asupra propriei minti.
Folosirea medicamentelor
Daca nivelul de anxietate este foarte ridicat, doar dupa ce ati consultat un psihiatru, puteti face apel si la anxiolitice. Exista multe studii care afirma ca in aceste situatii tratamentul psihiatric trebuie sa mearga mana in mana cu psihoterapia. Este contraindicat sa folositi anxiolitice intr-un mod superficial sau fara supravegherea unui specialist.
Terapii alternative de suport
Cromoterapia - sedinte de 20 de minute, alternative, cu culorile verde si albastru.
Suplimente alimentare - magneziu, vitaminele din grupa B, polen.
Fitoterapia - menta, busuioc, roinita, valeriana, gentiana, flori de portocale, trandafir.
Aromaterapia - de folosit in difuzoare de uleiuri volatile: de brad, menta, portocala, tamaie, mir.
Masaje - ayurvedic, de relaxare.
Terapia Bowen - aceasta terapie activeaza resursele interioare de autovindecare.
Contactul direct cu natura - natura, fie ca e vorba de munte, campie sau mare are o puternica capacitate de alchimizare a trairilor negative si de creare a echilibrului interior generator de sanatate si fericire.
In concluzie, metionez faptul ca anxietatea nu trebuie sub nicio forma subestimata. Este necesar, asadar, chiar din momentul aparitiei primelor semne de manifestare a acesteia, sa se actioneze energic, cu toate mijlocele de care se dispune, pentru a o opri si a o indeparta.
Psihoterapeut Virgil Calin
+40741 919 057
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

